Obiectivele generale ale proiectului sunt cele prevazute in capitolul 2 – "Obiectivele proiectului" din "Termenii de referinta" si anume :

 

• Asigurarea suportului logistic pentru dezvoltarea si aplicarea "Sistemului Extins de Implementare Descentralizata - EDIS";

 

• Dezvoltarea de tehnici si instrumente avansate pentru planificare spatiala a teritoriului la nivel national, regional, urban, rural, în acord cu cerintele dezvoltarii durabile la nivelul UE;

 

• Implementarea strategiilor si politicilor de dezvoltare si îmbunatatirea activitatii statistice si de monitorizare a nivelului de dezvoltare.

 

EDIS - Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (Extended Decentralized Implementation System) furnizeaza cadrul legal pentru a simplifica procedurile de finantare europeana „eliminand aprobarea ex-ante din partea Comisiei Europene pentru selectarea proiectelor, licitatii si contractari”.

 

Pentru indeplinirea acestor obiective generale proiectul va desfasura activitati specifice domeniilor aplicative tinta si anume: cadastru imobiliar-edilitar, urbanism si amenajarea teritoriului.

 

Activitatile de urbanism si amenajarea teritoriului constituie transpunerea strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila în profil spatial si urmarirea lor conform documentatiilor iar, în particular, urbanismul :

• Urmareste aplicarea strategiilor pe termen scurt, mediu si lung si
• Stabileste directii de dezvoltare spatiala conform potentialului si aspiratiilor comunitatilor locale.

 

Amenajarea teritoriului urmareste:

• Dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;
• Îmbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
• Gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;
• Utilizarea rationala si eficienta a teritoriului;
• Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic;
• Evitarea riscurilor naturale si prevenirea efectelor unor catastrofe.
• Urbanismul (privit ca ansamblu de activitati) urmareste:
• ameliorarea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;
• crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, vârstnicilor si ale persoanelor cu handicap;
• utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu functiunile urbanistice adecvate;
• extinderea controlata a zonelor construite;
• protejarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural construit si natural;
• asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;
• protejarea localitatilor împotriva dezastrelor naturale si a riscurilor tehnologice.

 

Urmarirea acestor obiective specifice activitatilor de urbanism si amenajarea teritoriului se face în cadrul strategiilor si politicilor de dezvoltare, prin intermediul planurilor de amenajarea teritoriului, al planurilor si regulamentelor de urbanism.

 

Activitatile din domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului sunt reglementate printr-un cadru legislativ care se bazeaza in principal pe:

• Legea 50/1991 privind autorizarea constructiilor si unele masuri în domeniul locuintelor
• Ordinul 91 din 1991 care cuprinde continutul cadru al documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului
• Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul definite drept activitati complexe de interes general

 

În anul 1998 au fost luate o serie de masuri legislative pentru stabilirea bazei de proiectare si realizare a politicii regionale în România. Legea nr. 151/1998 a Dezvoltarii Regionale confera cadrul legal si institutional de baza si fixeaza obiectivele politicii de dezvoltare regionala în România. Prin aceasta lege se stabilesc obiectivele politicii nationale, cadrul institutional si competentele, instrumentele specifice. Obiectivele politicii nationale sunt: r educerea disparitatilor regionale, pregatirea cadrului institutional, integrarea politicilor sectoriale la nivel regional si stimularea cooperarii interregionale trans-frontaliere.

 

Alte legi importante pentru urbanism si amenajarea teritoriului sunt Legea 18/1991 (republicata în 1998), Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, legile de aprobare a sectiunilor Planului de Amenajare a Teritoriului National - PATN ( cai de comunicatii, apa, zone protejate, reteaua de localitati, zone de risc natural) , Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, Legea 52/2003 privind transparenta decizionala în administratia publica.

 

Totodata, importanta urbanismului si amenajarii teritoriului este recunoscuta si pe plan european in cadrul:

• Politicii urbane,
• Perspectivei de dezvoltare spatiala europeana
• Programe si initiative europene, cum ar fi:
• INTERREG,
• TERRA,
• ESPON.

 

Actul normativ COM(1998)605 intitulat “Dezvoltare urbana durabila în Uniunea Europeana: un cadru de actiune” identifica principalele probleme actuale cu care se confrunta zonele urbane din Europa si argumenteaza opinia conform careia principala responsabilitate a rezolvarii lor apartine autoritatilor nationale si locale. Actul normativ amintit mai sus formuleaza patru obiective la nivelul politicilor Uniunii Europene:

• Întarirea prosperitatii economice si a angajarii fortei de munca în asezarile urbane
• Promovarea egalitatii, incluziunii sociale si a regenerarii
• Protejarea si îmbunatatirea mediilor urbane
• Contributia la buna guvernare si la cresterea puterii locale

 

Un alt act normativ, COM(2000)1100 contine îndrumari pentru o initiativa comunitara privind regenerarea economica si sociala a oraselor si zonelor rezidentiale care se afla în criza în scopul de a promova dezvoltarea urbana durabila (URBAN II).

 

ESDP (Perspectiva de dezvoltare spatiala europeana – European Spatial Development Perspective) este un document central pentru dezvoltarea politicilor Uniunii Europene, nu numai datorita angajamentelor pe care le contine ci si pentru ca semnaleaza în mod clar deplasarea politicilor catre o abordare mai integrata si holistica a statelor membre promotoare ale acestui document pentru a rezolva problemele de mediu, economice si sociale din Uniunea Europeana. ESDP a fost aprobata de ministerele responsabile pentru planificarea spatiala la întâlnirea de la Potsdam din 1999. Documentul este cladit pe doua rapoarte EUROPE2000 si EUROPE2000+ publicate de Comisia Europeana în 1994 si respectiv în 1996 si pe o serie de forme intermediare ale ESDP începând cu 1997.

Ministerele responsabile cu planificarea spatiala au convenit asupra urmatoarelor linii directoare:

• Dezvoltarea unui sistem urban echilibrat si policentric si a unui nou parteneriat rural-urban
• Asigurarea accesului echitabil la infrastructura si cunostinte
• Management prudent al dezvoltarii durabile si protectia naturii si a patrimoniului cultural

 

Implementarea acestor principii este o responsabilitate partajata de catre institutiile Uniunii Europene, nationale, regionale/locale fiind structurata ca un proces care necesita evaluare si monitorizare sistematica.

 

Un alt program cu obiective spatiale clare este INTERREG care se afla actualmente în cea de a treia faza. Actul normativ COM(2000)1101 prevede drept obiectiv pentru noua faza INTERREG (2000-2006) întarirea coeziunii economice si sociale în Comunitate prin promovarea cooperarii trans-frontaliere, transnationale si interregionale si prin dezvoltarea echilibrata a teritoriului Uniunii Europene. INTERREG este implementat prin intermediul a trei tipuri de actiuni:

• Promovarea dezvoltarii regionale integrate între regiuni vecine care au frontiera comuna, inclusiv frontiera externa si anumite frontiere maritime (tipul 1); majoritatea resurselor financiare fiind alocate acestui tip de actiuni;
• Contributie la integrarea teritoriala armonioasa pe întreg cuprinsul Comunitatii (tipul 2);
• Îmbunatatirea dezvoltarii regionale si a politicilor si tehnicilor de coeziune prin intermediul cooperarii transnationale / interregionale (tipul 3); acest tip de activitate beneficiaza de cele mai putine fonduri.

 

Noile reglementari permit ERDF (Fondului dezvoltare regionala europeana – European Regional Development Fund) sa implementeze initiativa INTERREG III prin finantarea de masuri pentru dezvoltare rurala (EAGGF), dezvoltarea resurselor umane (ESF) si pentru ajustarea structurilor de pescuit (FIFG). De asemenea se are în vedere o strânsa legatura cu programele de finantare care se concentreaza pe tarile candidate (PHARE, TACIS, MEDA, EDF, SAPARD, si ISPA).

 

Programul TERRA a fost lansat în 1997 în contextul actiunilor inovatoare finantate pe baza articolului 10 din regulamentul ERDF, fiind conceput ca un laborator pentru testarea de noi abordari si metodologii pentru planificare spatiala.

 

Prin intermediul INTERREG se finanteaza si programul ESPON 2006 care a fost lansat în 2002 si este dedicat dezvoltarii spatiale în Europa extinsa. ESPON cuprinde o serie de proiecte coordonate ale caror obiective sunt:

• Identificarea factorilor relevanti decisivi pentru un teritoriu european policentric;
• Dezvoltarea de indicatori teritoriali si tipologii capabile sa identifice si sa masoare tendintele de dezvoltare;
• Dezvoltarea de instrumente care sa sprijine diagnoza principalelor dificultati structurale;
• Dezvoltarea de instrumente integrate în sprijinul unei dezvoltari teritoriale echilibrate si policentrice;
• Cercetarea impactului teritorial al politicilor sectoriale si structurale în scopul întaririi sinergiei si a deciziilor coordonate relevante pentru dezvoltarea teritoriala în cadrul unor domenii cum ar fi: agricultura, fonduri structurale, transport, mediu, cercetare-dezvoltare.

 

Cadrul general în care se desfasoara activitatea in domeniul cadastrului este stabilit prin Legea 7/1996 a Cadastrului si Publicitatii Imobiliare (MOF nr. 61/26.03.1996). Legea nr.7/1996 defineste urmatoarele notiuni fundamentale pentru aceasta activitate:

• cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar (art.1, alin.1)
• entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul (art.1, alin.2)
• prin imobil se intelege parcele de teren, cu sau fara constructii (art.1, alin.3)
• cadastrul se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul intregii tari (art.2, alin 1)

 

Totodata, conform articolului 4 din aceasta Lege, „Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate în domeniile: agricol, forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismului, zonelor protejate naturale si construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele. Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul”.

 

Dupa promulgare, Legea 7/1996 a fost modificata si completata în mai multe rânduri prin Ordonante de Urgenta (MOF nr. 266/23.05.2001; MOF nr.154/04.03.2002; MOF nr. 509/07.06.2004). Din textul actual a fost eliminat articolul 4, mentionat mai sus, disparând astfel sintagma „cadastre de specialitate” (implicit „cadastrul imobiliar edilitar”). În acest sens, se propune înlocuirea notiunii „cadastre de specialitate” cu „Sisteme Informationale Specifice” de evidenta a ocuparii si utilizarii terenurilor în cadrul diverselor domenii de activitate (urbanism, administratie publica, protectia mediului, agricultura, protectia civila, etc.). O precizare importanta, menita sa elimine unele confuzii si interpretari eronate, se refera la faptul ca aceste Sisteme Informationale Specifice nu au ca obiect înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului, aceasta fiind atributia exclusiva a Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (care înlocuieste Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie). În aceasta ordine de idei, activitatea de Carte Funciara a fost trecuta din responsabilitatea Ministerului Justitiei în cea a nou înfiintate agentii, reunind astfel în cadrul unei singure institutii, atât „cadastrul tehnic” (de identificare si înregistrare a limitelor terenurilor), cât si „cadastrul juridic” (de identificare si înregistrare a drepturilor de proprietate asupra terenurilor.

 

În mai 2002 s-a desfasurat în Granada (Spania) primul Congres de Cadastru al Uniunii Europene , având ca principal obiectiv stabilirea principiilor de armonizare a politicilor europene în domeniul cadastrului. Cu aceasta ocazie, s-a adoptat „Declaratia Cadastrului în Uniunea Europeana” cuprinzând un numar de 12 principii care formeaza cadrul general în care urmeaza sa se armonizeze si sa se integreze diferitele sisteme de evidenta cadastrala existente în tarile europene:

1. Cadastrul ca sistem informatic fundamental al teritoriului va acoperi intregul teritoriu al Uniunii Europene
2. Cadastrul este definit ca proprietate publica
3. Unitatea de baza a cadastrului este parcela de teren (in sensul de corp de proprietate)
4. Pentru orice parcela va exista un cod unic si nealterabil
5. Toate parcelele de teren ca si cladirile sau orice bun imobil vor fi precis descrise in cadastru
6. Cadastrele vor fi administrate ca baze de date deschise
7. Informatiile inregistrate in cadastru si cartile funciare vor fi coordonate corect
8. Cadastrele vor fi administrate prin intermediul instrumentelor computerizate
9. Autoritatile vor intari utilizarea crescanda a informatiei cadastrale pentru a aplica, in cadrul statelor lor, acele politici care se bazeaza pe informatii asupra terenului
10. Informatia inregistrata in cadastru, in fiecare stat membru, va fi disponibila pentru toti cetatenii europeni, companiile europene ca si pentru institutiile publice sau private
11. Informatia asupra terenului va fi disponibila guvernelor nationale, administratiei locale si regionale

Se estimeaza colaborarea cu sectorul privat ca si cooperarea cu organizatiile internationale